Oamenii care simt ca dorm perfect pot fi inca tulburati de somnolenta excesiva in timpul zilei din cauza unei varietati de boli medicale subiacente.
O tulburare de somn poate fi un simptom al unei probleme de sanatate sau un efect advers al terapiei pentru tratarea problemei. Stresul bolilor cronice poate provoca, de asemenea, insomnie si somnolenta in timpul zilei. Conditiile frecvente asociate adesea cu problemele de somn includ arsuri la stomac, diabet, boli cardiovasculare, tulburari musculo-scheletice, boli de rinichi, probleme de sanatate mintala, tulburari neurologice, probleme respiratorii si boli tiroidiene. In plus, o serie de medicamente prescrise si eliberate fara prescriptie medicala utilizate pentru a trata aceste si alte probleme de sanatate pot afecta calitatea si cantitatea somnului.
Conditii fizice cronice
Arsuri la stomac
Intinsul in pat agraveaza adesea arsurile la stomac, care sunt cauzate de acumularea acidului din stomac in esofag. Este posibil sa puteti evita aceasta problema abtinandu-va de la alimente grele sau grase – precum si cafea si alcool – seara. De asemenea, puteti folosi gravitatia in avantajul dvs. ridicand partea superioara a corpului cu o pana de sub saltea sau blocuri plasate sub stalpii patului. Medicamentele eliberate fara prescriptie medicala si prescrise care suprima secretia de acid din stomac pot ajuta, de asemenea.
Diabet
Diabetul este o tulburare cronica frecventa, marcata de niveluri crescute de glucoza din sange sau zahar. Apare atunci cand celulele dumneavoastra nu raspund corespunzator la insulina (un hormon secretat de pancreas) si cand pancreasul nu poate produce mai multa insulina ca raspuns. Persoanele cu diabet zaharat ale caror niveluri de zahar din sange nu sunt bine controlate pot avea probleme de somn din cauza:
- transpiratii nocturne
- o nevoie frecventa de a urina, sau
- simptome de hipoglicemie (scaderea zaharului din sange)
Daca diabetul a afectat nervii de la picioare, miscarile nocturne sau durerea pot, de asemenea, perturba somnul.
Insuficienta cardiaca
Insuficienta cardiaca este o afectiune caracterizata printr-o scadere treptata a capacitatii inimii de a „pompa” sau de a circula sangele in mod adecvat. Insuficienta cardiaca poate cauza acumularea de lichid in plamani si tesuturi. Pacientii cu insuficienta cardiaca se pot trezi in timpul noptii simtind dificultati de respiratie, deoarece lichidul corporal suplimentar se acumuleaza in jurul plamanilor atunci cand stau intinsi. Utilizarea pernelor pentru a ridica partea superioara a corpului poate ajuta. Acesti oameni pot fi, de asemenea, treziti in momentul in care adorm printr-un tipar de respiratie caracteristic numit respiratie Cheyne-Stokes, o serie de respiratii din ce in ce mai profunde urmate de o scurta oprire a respiratiei.
Medicamentele de somn cu benzodiazepine ii ajuta pe unii oameni sa ramana adormiti in ciuda acestei tulburari de respiratie, dar altii ar putea avea nevoie sa foloseasca oxigen suplimentar sau un dispozitiv care creste presiunea in caile aeriene superioare si cavitatea toracica pentru a le ajuta sa respire si sa doarma mai normal.
Barbatii cu insuficienta cardiaca au frecvent apnee obstructiva in somn – o tulburare de respiratie caracterizata prin treziri multiple pe timp de noapte – care poate perturba somnul, poate provoca somnolenta in timpul zilei si poate agrava insuficienta cardiaca. La persoanele cu boala coronariana, fluctuatiile naturale ale ritmurilor circadiene pot declansa angina pectorala (durere in piept), aritmie (batai neregulate ale inimii) sau chiar atac de cord in timpul somnului.
Tulburari musculo-scheletice
Durerea de artrita poate ingreuna oamenii sa adoarma si sa se reinstaleze atunci cand isi schimba pozitiile. In plus, tratamentul cu steroizi provoaca frecvent insomnie. S-ar putea sa va fie util sa luati aspirina sau un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS) chiar inainte de culcare pentru a calma durerea si umflarea articulatiilor in timpul noptii.
Persoanele cu fibromialgie – o afectiune caracterizata prin dureri ale ligamentelor si tendoanelor – sunt susceptibile sa se trezeasca dimineata inca sa se simta oboseli si la fel de rigide si dureroase ca o persoana cu artrita. Cercetatorii care au analizat somnul bolnavilor de fibromialgie au descoperit ca cel putin jumatate au somn profund anormal, in care undele lente ale creierului sunt amestecate cu valuri asociate de obicei cu starea de veghe relaxata, un model numit somn alfa-delta.
Boala de rinichi
Persoanele cu boli de rinichi au rinichi care sunt afectati in masura in care nu mai pot filtra fluidele, elimina deseurile si mentine electrolitii in echilibru la fel de eficient ca atunci cand erau sanatosi. Boala de rinichi poate cauza acumularea de deseuri in sange si poate duce la insomnie sau simptome ale sindromului picioarelor nelinistite. Desi cercetatorii nu sunt siguri de ce, dializa sau transplantul de rinichi nu readuce intotdeauna somnul la normal.
Nocturie
Nicturia este necesitatea de a te trezi frecvent pentru a urina in timpul noptii. Este o cauza frecventa a pierderii somnului, in special in randul adultilor in varsta. Un caz usor determina o persoana sa se trezeasca de cel putin doua ori in timpul noptii; in cazuri severe, o persoana se poate ridica de pana la cinci sau sase ori.
Nicturia poate fi un produs al varstei, dar alte cauze includ anumite afectiuni medicale (insuficienta cardiaca, diabet, infectii ale tractului urinar, prostata marita, insuficienta hepatica, scleroza multipla, apnee in somn), medicamente (in special diuretice) si aport excesiv de lichide dupa cina.
Terapiile pentru nicturie se impart in trei categorii:
- tratamente pentru corectarea cauzelor medicale
- interventii comportamentale
- medicament
Primul pas este sa incerci sa identifici cauza si sa o corectezi. Daca acest lucru nu reuseste, incercati
abordari comportamentale, cum ar fi reducerea cantitatii de beti in cele doua ore inainte de culcare, in special cofeina si alcool. Daca nicturia persista, medicul dumneavoastra va poate prescrie unul dintr-un numar tot mai mare de medicamente aprobate pentru tratarea vezicii urinare hiperactive.
Boala tiroidiana
O glanda tiroida hiperactiva (hipertiroidism) poate provoca probleme de somn. Tulburarea stimuleaza excesiv sistemul nervos, ingreunand adormirea si poate provoca transpiratii nocturne, ducand la excitatii nocturne. Senzatia de frig si somnolenta este un semn distinctiv al unei tiroide subactive (hipotiroidism).
Deoarece functia tiroidiana afecteaza fiecare organ si sistem din organism, simptomele pot fi variate si uneori dificil de descifrat. Verificarea functiei tiroidiene necesita doar un simplu test de sange, asa ca, daca observati o varietate de simptome inexplicabile, adresati-va medicului dumneavoastra pentru un test tiroidian.
Probleme de respiratie
Modificarile legate de circadian ale tonusului muschilor care inconjoara caile respiratorii pot determina ingustarea cailor respiratorii in timpul noptii, crescand potentialul de atacuri nocturne de astm bronsic care trezesc brusc persoana care doarme.
Dificultatile de respiratie sau teama de a avea un atac pot ingreuna adormirea, la fel ca si utilizarea steroizilor sau a altor medicamente pentru respiratie care au si un efect stimulator, similar cu cel al cofeinei.
Persoanele care au emfizem sau bronsita pot avea, de asemenea, dificultati in a cadea si a adormi din cauza productiei excesive de sputa, dificultati de respiratie si tuse.
Medicamente
Tulburari de sanatate mintala
Aproape toti oamenii care sufera de anxietate sau depresie au probleme in a adormi si a ramane adormit. La randul sau, neputinta de a dormi poate deveni un punct central al fricii si tensiunii continue ale unor suferinzi, provocand pierderi suplimentare de somn.
Anxietate generala
Anxietatea severa, cunoscuta si sub denumirea de tulburare de anxietate generalizata, este caracterizata prin sentimente persistente, sacaitoare de ingrijorare, teama sau neliniste. Aceste sentimente sunt fie neobisnuit de intense, fie disproportionate cu problemele si pericolele reale ale vietii de zi cu zi a persoanei.
Persoanele cu anxietate generala se confrunta de obicei cu ingrijorari excesive si persistente in fiecare zi sau aproape in fiecare zi pentru o perioada de sase luni sau mai mult. Simptomele comune includ probleme de adormire, probleme de a ramane adormit si lipsa de odihna dupa somn.
Fobii si atacuri de panica
Fobiile, care sunt temeri intense legate de un anumit obiect sau situatie, cauzeaza rareori probleme de somn, cu exceptia cazului in care fobia este ea insasi legata de somn (cum ar fi frica de cosmaruri sau de dormitor). Atacurile de panica, pe de alta parte, lovesc adesea noaptea. De fapt, momentul atacurilor nocturne a ajutat sa-i convinga pe psihiatri ca aceste episoade sunt bazate biologic.
Atacurile de panica legate de somn nu apar in timpul visarii, ci mai degraba in stadiul N2 (somn usor) si in stadiul N3 (somn profund), care sunt lipsite de factori declansatori psihologici. In multe fobii si tulburari de panica, recunoasterea si tratarea problemei de baza – adesea cu un medicament anti-anxietate – poate rezolva tulburarile de somn.
Depresie
Deoarece aproape 90% dintre persoanele cu depresie grava sufera de insomnie, un medic care evalueaza o persoana cu insomnie va considera depresia ca o cauza posibila. Trezirea prea devreme dimineata este un semn distinctiv al depresiei, iar unii oameni depresivi au dificultati in a adormi sau dorm agitat pe tot parcursul noptii.
In depresia cronica, de grad scazut (cunoscuta si sub numele de distimie), insomnia sau somnolenta pot fi cel mai proeminent simptom. Studiile de laborator au aratat ca persoanele care sunt deprimate petrec mai putin timp in somn cu unde lente si pot intra mai repede in somn REM la inceputul noptii.
Tulburare bipolara
Somnul tulburat este o caracteristica proeminenta a tulburarii bipolare (cunoscuta si sub numele de boala maniaco-depresiva). Pierderea somnului poate exacerba sau induce simptome maniacale sau poate atenua temporar depresia. In timpul unui episod maniacal, o persoana poate sa nu doarma deloc timp de cateva zile. Astfel de aparitii sunt adesea urmate de un „accident” in timpul caruia persoana isi petrece majoritatea zilelor urmatoare in pat.
Schizofrenie
Unii oameni cu schizofrenie dorm foarte putin in stadiul incipient, cel mai sever al unui episod. Intre episoade, este posibil ca tiparele lor de somn sa se imbunatateasca, desi multe persoane cu schizofrenie obtin rareori o cantitate normala de somn profund.
Tulburari neurologice
Anumite tulburari ale creierului si nervilor pot contribui la insomnie.
Dementa
Boala Alzheimer si alte forme de dementa pot perturba reglarea somnului si alte functii ale creierului. Ratacirea, dezorientarea si agitatia in timpul serii si noptii, un fenomen cunoscut sub numele de „apusul soarelui”, pot necesita supraveghere constanta si pot pune un stres mare asupra ingrijitorilor. In astfel de cazuri, dozele mici de medicamente antipsihotice sunt mai utile decat medicamentele benzodiazepine.
Epilepsie
Persoanele cu epilepsie – o afectiune in care o persoana este predispusa la convulsii – au de doua ori mai multe sanse decat altii sa sufere de insomnie. Tulburarile undelor cerebrale care provoaca convulsii pot provoca, de asemenea, deficite in somn cu unde lente sau somn REM. Medicamentele anticonvulsivante pot provoca modificari similare la inceput, dar tind sa corecteze aceste tulburari de somn atunci cand sunt utilizate pentru o perioada lunga de timp.
Aproximativ una din patru persoane cu epilepsie are convulsii care apar in principal noaptea, provocand tulburari de somn si somnolenta in timpul zilei. Deprivarea de somn poate declansa, de asemenea, o convulsie, un fenomen observat in infirmierele universitare in timpul perioadelor de examen, deoarece unii studenti sufera primele convulsii dupa ce au stat pana tarziu la studii.
Dureri de cap, accidente vasculare cerebrale si tumori
Persoanele care sunt predispuse la dureri de cap ar trebui sa incerce sa evite privarea de somn, deoarece lipsa somnului poate provoca dureri de cap. Atat durerile de cap in grup, cat si migrenele pot fi legate de modificari ale dimensiunii vaselor de sange care duc la cortexul creierului; durerea apare atunci cand peretii vaselor de sange se dilata.
Cercetatorii sustin ca, pe masura ce organismul ajunge din urma somnul ratat, petrece mai mult timp in somn delta, cand vasele sunt cel mai inguste, facand tranzitia la somnul REM mai dramatica si probabil sa induca o durere de cap. Durerile de cap care trezesc oamenii sunt adesea migrene, dar unele migrene pot fi ameliorate prin somn. Somnolenta cuplata cu ameteli, slabiciune, dureri de cap sau probleme de vedere pot semnala o problema grava, cum ar fi o tumoare pe creier sau un accident vascular cerebral, care necesita asistenta medicala imediata.
Boala Parkinson
Aproape toate persoanele cu boala Parkinson au insomnie. Doar a intra si a da jos din pat poate fi o lupta, iar boala deseori perturba somnul. Unele excitatii provin din tremuraturi si miscari cauzate de tulburare, iar altele par sa rezulte din tulburarea in sine. Ca urmare, somnolenta in timpul zilei este frecventa.
Tratamentul cu somnifere poate fi dificil, deoarece unele medicamente pot agrava simptomele Parkinson. Unii pacienti care iau medicamente utilizate pentru tratarea tratamentului Parkinson pot dezvolta cosmaruri severe; altii experimenteaza intreruperi ale somnului REM. Cu toate acestea, utilizarea acestor medicamente pe timp de noapte este importanta pentru a mentine mobilitatea necesara pentru a schimba pozitiile in pat. O balustrada de pat sau o bara deasupra capului (cunoscuta sub numele de trapez) le poate facilita deplasarea persoanelor cu Parkinson si, prin urmare, poate duce la un somn mai bun.