Luna aceasta, Kunstforum din Viena va gazdui o expozitie de amploare despre pictura expresionistului abstract, care acopera o jumatate de secol de munca.
Artistul Robert Motherwell a fost o punte intre continente: in acelasi timp un purtator de cuvant al Scolii din New York si un canal pentru teoriile modernistilor europeni. Si totusi, nu a existat o retrospectiva a operei sale in Europa din 1998. In Austria, ultima expozitie importanta Motherwell a avut loc in anii 1970.
Acest lucru se va schimba luna aceasta, deoarece Kunstforum din Viena gazduieste „Robert Motherwell — Pure Painting”. Retrospectiva, care se desfasoara intre 12 octombrie si 14 ianuarie, a fost prezentata pentru prima data la Muzeul de Arta Moderna din Fort Worth, Texas, la inceputul acestui an (s-a inchis pe 17 septembrie).
Spectacolul – asa cum indica si titlul – se concentreaza exclusiv pe picturile sale, prezentand imprumuturi de la colectii private si muzee din Statele Unite si Europa. „Pure Painting” se intinde pe o jumatate de secol, incepand cu abstractii figurative din anii 1940 si extinzandu-se in lucrari reprezentative din ultimii sai ani. Retrospectiva se desfasoara cronologic, permitand o examinare a modului in care a evoluat arta sa.
Desi se vinde usor in Fort Worth, Motherwell nu este o alegere la fel de evidenta pentru capitala Austriei. Evelyn Benesch, directorul adjunct al Kunstforum-ului si co-curatorul expozitiei, a spus ca muzeul a dorit sa prezinte nu doar artisti „proeminenti si populari”, ci si pe cei pe care administratia muzeului „pur si simplu ii gaseste foarte buni”. Ea a subliniat puterea de a experimenta picturile lui Motherwell „in monumentalitatea lor, controlul spatiului, suprafetele structurate si schema de culori”.
Principalul curator al expozitiei, Susan Davidson, care a prezidat o expozitie de colaje timpurii de Motherwell la Muzeul Guggenheim din New York in urma cu un deceniu, a exprimat un sentiment similar: „Sper ca expozitia scoate in evidenta complexitatea suprafetelor sale. A fost atat de plin de satisfactie de vazut in Fort Worth. Pensula si utilizarea diferitelor tonuri sunt cu adevarat izbitoare.”
Artistul isi modifica adesea picturile in ceea ce doamna Davidson numeste un act de „revisionism organic”. Lucrarea „The Voyage: Ten Years After” (1960-1961) a fost supusa nu mai putin de sase luni de lucrari ulterioare dupa ce a fost expusa. Doamna Davidson scrie in catalogul expozitiei ca „autoanaliza sa retrospectiva a fost esentiala pentru practica sa continua. Motherwell a avut o nevoie constanta de a face un bilant, de a reimagina si mai ales de a-si perfectiona pictura – un proces care a fost aproape o conditie prealabila a creatiei sale de arta.”
El a fost purtatorul de cuvant principal al a ceea ce a numit New York School – miscarea postbelica care a afirmat autonomia si in cele din urma preeminenta artei americane, cu New York-ul ca centru cultural. Dupa ce a petrecut timp la Paris in 1938-39, Motherwell a reusit sa cultive cu usurinta relatii cu artisti de avangarda nascuti in Europa, precum Marcel Duchamp si Piet Mondrian. In 1942-1944, a lucrat cu emigrantii de la Max Ernst la Andre Breton, in timp ce era editor american al revistei suprarealiste „VVV”.
Pe masura ce s-a format Scoala din New York – inclusiv artisti precum Jackson Pollock si William Baziotes – Motherwell a incercat sa contracareze sentimentele lor negative fata de cultura europeana. El a tras o linie de la abstractizarea in arta moderna la traditia poeziei simboliste franceze, vorbind despre „o arta care refuza sa explice totul”.
Expozitia actuala permite o privire de ansamblu asupra picturii lui Motherwell pe care nu a putut sa o experimenteze in timpul vietii sale. A murit cu luni inainte de o retrospectiva majora, in 1991.
El a asistat, totusi, la deschiderea unei expozitii la Muzeul Secolului XX din Viena in 1976-77, care a marcat un moment important in primirea operei sale in Europa.
Editia de la Viena a „Pictura pura” va prezenta cele mai importante serii ale sale — „Elegiile pentru Republica Spaniola” (1948-90) si „Deschide” (1967-c. 1976) — in camerele respective, mai degraba decat in timp, ca in Fort Worth. Expozitia mai include pictura din 1988 „The Feminine II”, care a disparut pana cand curatorii l-au gasit cu un colectionar privat din Singapore.
Doamna Davidson a remarcat importanta de a lua in considerare si opera sa anterioara, figurativa, mentionand ca exemple „A Sculpture’s Picture, with Blue” (1958) si „Two Figures with Cerulean Blue Stripe” (1960).
„Toti artistii generatiei sale din acea scoala din New York au inceput ca pictori figurativi si s-au indreptat catre abstractie”, a spus ea. „Deci acesta este un aspect foarte important.”
Retrospectiva va prezenta si pictura din 1975 „Moartea spaniola” – parte a seriei Elegiile spaniole – care a fost depozitata la Muzeul de Arta Moderna Mumok din Viena. Doamna Benesch a spus ca a fost incantata sa prezinte „acest tablou foarte important” aici „pentru prima data intr-un context international”.
Juxtapunerea Elegiilor de ovale si dreptunghiuri negre pe o suprafata alba devine un motiv caracteristic al lucrarii lui Motherwell. Picturile monumentale sunt si declaratii politice, deplangand moartea Republicii Spaniole dupa Razboiul Civil Spaniol din 1936-39.
Dna Benesch traseaza o linie inapoi la picturile de istorie din secolul al XIX-lea, mentionand ca exemple „un Delacroix sau „Le Radeau de La Meduse” de Theodore Gericault — care sunt atarnate in Grande Galerie a Luvru — sau tapiserii gigantice din Renastere. In timpul impresionismului, totul este mic, iar apoi pictorii creeaza din nou la scara larga.”
„The New England Elegy” de Motherwell, o pictura murala pictata pentru un perete interior al cladirii federale John F. Kennedy din Boston in 1966, a fost interpretata ca o ilustrare a asasinatului presedintelui si a dus la proteste. Fratele regretatului presedinte, senatorul Edward M. Kennedy, a facut o declaratie publica ca pictura „nu este menita sa reprezinte niciun eveniment anume”.
Doamna Davidson a spus ca experientele lui Motherwell in Mexic in anii ’40 cu pictorul chilian Roberto Matta si eventuala sa casatorie cu actrita Maria Emilia Ferreira y Moyers — a carei familie a suferit direct de pe urma Revolutiei Mexicane — l-au lasat „cu relatari directe care au cantarit. pe el. Si si-a folosit pictura ca expresie a drepturilor omului si a suferintei umane.”
Ea mai spune ca a fost profund afectat de al Doilea Razboi Mondial. „Nu s-a luptat pe pamantul nostru, dar a fost foarte prezent. Era rationalizare. A fost o perioada foarte restrictiva. Daca avansam rapid la ceea ce se intampla astazi si la socotelile care se intampla in intreaga lume – fie ca este vorba de razboaie sau de modul in care oamenii sunt trasi la raspundere pentru actiunile lor sau actiunile trecute – cred ca Motherwell este foarte relevant in aceasta privinta. ”