Tinerii aduc Romania pe harta stiintifica a lumii!

Astazi, cand valorile societatii nu trec de limita comercialului, exista oameni tineri pentru care aspiratiile si realizarile depasesc granite la care cei mai multi dintre noi nici nu indraznesc sa viseze.

Echipa care a uimit comunitatea stiintifica din Statele Unite ale Americii, formata din elevii Colegiului National “Mircea cel Batran” Adela Capilnasiu, Daiana Toporau, Claudiu Cherciu si Mandresi George Adrian, de la Liceul Teoretic „Ovidius“ Constanta, coordonati de profesorul Ion Bararu, a castigat anul acesta, pentru a doua oara consecutiv, premiul I la concursul NASA Space Settlement. Realizarile lor au reusit sa puna Romania pe harta stiintifica a lumii, confirmand inca o data potentialul si resursele tinerilor romani. Cele doua proiecte premiate au fost Dacia’s si DiVya.„DiVya“ – colonia spatiala.

Elevii sunt acum in clasa a douasprezecea, dar participa la proiecte de design de statii spatiale din clasa a zecea. Atunci s-au calificat cu proiectul „Astoria” in finala de la Houston, la „International Space Settlement Design Competition”, unde au lucrat la un nou proiect, „Bradburyom”. In clasa a unsprezecea au castigat Marele Premiu la „Space Settlement Design Contest 2008”, cu „Dacia’S”, ocazie cu care au vizitat centrul NASA de la Ames, California. In vara anului trecut au participat din nou in finala de la Houston, cu proiectul „Alaskol”, in urma calificarii cu proiectul „Bellevistat”. „Vizitand NASA Ames Research Center si NASA Johnson Space Center, am ramas impresionati de rachetele si simulatoarele care ne-au fost prezentate. Avand in minte modelul de organizare a unei astfel de companii si legaturile dintre diverse departamente, anul acesta am avut foarte multe idei noi, deoarece am inteles ca nu sunt atat de greu de pus in practica pe cat credeam inainte. Toate acestea s-au materializat in proiectul , cu care am obtinut premiul I la , ne spune Adela Capilnasiu. Tema concursului a fost „Designul de statii spatiale”, iar elevii au realizat proiectul „Prima colonie spatiala circumterestra” – o statie spatiala permanent locuita, independenta de Pamant, capabila sa se autosustina, ce orbiteaza in jurul Terrei. In competitie au intrat 309 proiecte si au participat 875 de elevi din toata lumea: Bulgaria, Canada, China, Dubai, UAE, India, Nepal, Pakistan, Romania, Singapore, Sri Lanka, Thailanda, Uruguay si 8 state din SUA: California, Georgia, Illinois, Missouri, Nevada, New Hampshire, New York si Utah. Deoarece colonizarea spatiului trebuie sa ofere stabilitate si siguranta proiectelor viitoare, elevii au conceput o statie de dimensiuni impresionante, in stare sa gazduiasca initial 340.000 de rezidenti si 20.000 de turisti, impartita in 12 segmente. Fiecare segment poarta denumirea unuia dintre cei 12 zei importanti ai Olimpului, iar numele statiei provine de la cuvantul „zeitate”, avand radacina comuna cu cuvantul sanscrit „divya” („Deva/Devi” – zeu, zeita) cu sensul de transcedental, spiritual. De asemenea, „divya” seamana cu expresia latina „duo vita”, sensul fiind ca aceasta statie circumterestra reprezinta o noua sansa a omului de a trai in spatiul extraterestru.

Viata in spatiul extraterestru

Daiana Toporau s-a ocupat de infrastructura si sustinerea vietii, avand in vedere designul zonelor destinate industriei usoare si al sistemelor necesare pentru cresterea plantelor, animalelor, securitatea si calitatea vietii omului. In spatiul extraterestru, pe o colonie spatiala de acest gen, este necesara crearea unui ecosistem artificial pentru producerea hranei si a oxigenului. „Pe Terra avem la dispozitie nenumarate specii de plante, fiecare cu rolul ei in viata noastra, insa pentru DiVya am realizat selectii pe diferite criterii, din care am exclus speciile modificate genetic, care produc abundent, dar necalitativ. Am dovedit ca sustinerea vietii in spatiul extraterestru nu este un domeniu Science Fiction, fiindca tehnologia actuala o permite, iar ecosistemul artificial este ajutat si de resurse neconventionale, ca de exemplu, beneficiul adus de utilizarea efectului universal de piramida. Acesta are rol in marirea productiei de plante, in purificarea apei de irigatii si in cercetare. Astfel, zona industriei usoare, situata sub zona rezidentiala, a fost impartita in etaje mari cu structura piramidala, iar interiorul piramidelor a fost impartit in alte etaje mai mici. Datorita efectului natural spectaculos, apa din bazine se autofiltreaza, iar interventia mecanismelor automatizate este redusa, in timp ce productia se mareste. La acesta metoda se poate adauga si purificarea apei si atmosferei in structuri de cuart, prin intermediul ultravioletelor existente din abundenta in spatiul extraterestru. Propusa ca finalizare in 2083, DiVya reprezinta ultimul proiect realizat de noi la sectiunea elevi in cadrul competitiilor NASA, sub indrumarea domnului profesor Ion Bararu, dar speram sa nu ne oprim aici!“ Claudiu Cherciu, cel care a creat partea grafica, era decis sa nu mai participe la concursurile organizate de NASA. „Cand Adela mi-a propus sa fac parte din echipa, am acceptat pentru ca incepusem sa ma descurc sa lucrez in 3DS Max. Trebuia sa lucrez 3-4 saptamani, cat mai era pana la data-limita. Experienta capatata la celalalte lucrari m-a ajutat mult si am reusit sa fac fata unui volum mare de lucru intr-un timp foarte scurt. Am desenat schite pentru colonie, roboti si navete pentru transport de marfa si persoane, venind cu corecturi si inovatii pe unde era cazul, cautand sa respect planurile initiale, asa cum au fost concepute impreuna cu colegii mei. Proiectul a fost realizat prin mai multe variante de desene si detalii de constructie. Pana la varianta finala am adunat peste 100 de schite si filmulete de prezentare, din care le-am ales pana la sfarsit pe cele mai bune. Au urmat alte patru saptamani de emotii in asteptarea raspunsului, dar bucuria rezultatului a meritat toate eforturile“.

Tratarea cancerului si terapia cu celule stem

Gabriella Ficz este un important cercetator roman in domeniul epigeneticii. Desi este foarte tanara, este un membru important al Institutului de Cercetare Babraham din Cambridge, Marea Britanie. Gabriela contribuie la cercetarea moleculelor capabile sa modifice anumite elemente ale secventei de ADN. Descoperirile sale au aplicatii in tratarea cancerului si in terapia cu celule stem. Prin cercetarile sale, Gabriella Ficz doreste sa contribuie semnificativ la dezvoltarea domeniului epigeneticii. In prezent, activitatea sa este de a identifica molecule capabile sa modifice anumite elemente ale secventei ADN-ului: „In celulele canceroase, informatia epigenetica este dereglata, conducand la un metabolism celular aberant. Metilarea corecta a ADN-ului este esentiala pentru supravietuirea celulelor si a organismului: mentine stabilitatea cromatinei, contribuie la inactivarea unuia din cei doi cromozomi X, contribuie la generarea celulelor stem in cursul dezvoltarii oului fertilizat. In general, formeaza si mentine memoria si identitatea celulelor in cursul diviziunii celulare. Se cunosc deja genele care metileaza ADN-ul, dar mecanismul stergerii memoriei celulare, prin demetilarea ADN-ului, nu s-a descoperit inca”.

Please Post Your Comments & Reviews

Your email address will not be published. Required fields are marked *