Bucataria franceza a intrat in patrimoniul mondial UNESCO

Recunoasterea unicitatii si importantei gastronomiei frantuzesti a fost o decizie indelung asteptata de publicul francez gurmand. Faptul ca acest popor se mandreste cu preparatele si aromele sale nu mai reprezinta demult un secret pentru nimeni.

Nu poti calatori prin Franta fara sa gusti delicioasele preparate ale bucatarei frantuzesti, fara a trece pragul unei patiserii sau fara a gusta celebrele sale vinuri. Cei mai curajosi pot incerca chiar sa lase deoparte anumite inconveniente pentru a gusta si celebrele branzeturi mucegaite – delicatese pentru cei cu gusturi fine si nasuri tari.

Noutatea absoluta a acestui eveniment este data de faptul ca este pentru prima data cand in Patrimoniul UNESCO intra si gastronomia unei tari. Aceasta decizie istorica a fost luata in urma cu numai cateva zile, pe 16 noiembrie 2010, la Nairobi, Kenia .

Comitetul UNESCO si-a motivat alegerea prin faptul ca aceasta bucatarie inovatoare marcheaza o practica sociala traditionala menita sa celebreze momentele cele mai importante din viata individului, dar si a societatii.

Bucataria franceza a evoluat de-a lungul secolelor, mulandu-se de cele mai multe ori pe firul intamplarilor politice si sociale care au marcat istoria Frantei. Banchetele somptuase, amprenta definitorie a aristrocratiei acelor vremuri, au marcat un pas important in evolutia gastronomiei franceze.

Nevoia de a epata si accentul deosebit care se punea pe nevoile imediate ale trupului au creat un salt uimitor in performarea acestei adevarate arte ce se nastea in spatele “cortinei”, dar se consuma in public.Bucatari celebri ai perioadei precum Guillaume Tel, au descoperit acele detalii mici care faceau marile diferente: decorarea mancarii si condimentarea lor. Odata cu Revolutia Franceza, obiceiurile s-au mai schimbat: ierburile aromate au luat locul condimentelor in inima si papilele gustative ale francezilor.

Insa perioada de glorie a gastronomiei franceze si cea care avea sa o imprime pentru totdeauna in memoria mondiala vine abia dupa ce maestrul Auguste Escoffier preia fraiele. Acesta reuseste cumva sa faca “ordine in bucatarie” si sa aduca ceva simplu – nevoia de a manca – la rang de arta, imbunatatind retete traditionale sau inventand unele noi.

Astazi, bucataria franceza este cunsocuta ca fiind una dintre “felurile” principale ale lumii. Desi in exterior, gastronomia franceza este perceputa ca un tot, ea nu este unificata. Din fericire. Influentele diferitelor zone ale Frantei care s-au impus cu o cultura si traditie proprie “si-au bagat nasul” si in oalele francezilor. Urmarea fireasca a fost o diversitate placuta si interesanta care nu face decat sa mareasca exotismul acestui filon gastronmic, umplandu-l de culori si arome.

Intr-un interviu acordat revistei Elle France de catre Pierre Sanner, reprezentantul Misiunii franceze a patrimoniului si culturilor alimentare, acesta marcheaza importanta acestui eveniment pentru cultura franceza:”Este o veste buna pentru Franta, insa, in acelasi timp, reprezinta si o veste buna pentru cultura mondiala in ansamblul ei. Este pentru prima oara cand practica culinara isi face intrarea in Patrimoniul imaterial UNESCO si se alatura unor discipline precum dansul, teatrul sau muzica. Deschiderea unui nou drum intr-un domeniu care ne este atat de drag, nu poate fi decat un motiv de mandrie pentru noi. Si, cu siguranta ca vor urma si alte candidaturi. Francezii sunt foarte atasati de acest element al culturii si patrimoniului tarii noastre. De cele mai multe ori, suntem percerceputi din acest unghi si asociati cu aceasta perspectiva de catre celelalte popoare.”

Recunoasterea oficiala a traditiei si importantei bucatariei franceze nu poate ramane fara ecouri in sanul acestei culturi.

“Intrarea gastronomiei franceze in Patrimoniul UNESCO va duce la constientizarea importantei bucatariei in cultura si patrimoniul Frantei. Aceste aspecte trebuie transmise, pentru a capata valoare. Cea mai simpla cale este impartasirea si transmiterea valorilor catre tineri, in scoli, in centre etc. Pe langa faptul ca este un element definitoriu al culturii franceze, gastronomia in sine este o practica care ar trebui incurajata si sustinuta. Onoarea ne va face sa mergem mai departe, ea ne va obliga sa demonstram permanent ca suntem la inaltimea recunoasterii acordate.”, declara in continuare Pierre Sanner.

Multi dintre noi facem o confuzie frecventa in ceea ce priveste “arta de a manca bine”. Avem senzatia ca ea este rezervata doar catorva, in vreme ce noi, ceilalti, trebuie sa ne multumim cu cartofii prajiti. Asociem de cele mai multe ori termenul de “gastronomie” cu haute cuisine, asa cum pe podiumurile de moda exista haute couture, o arta admirabila, insa lipsita de nota practica care o poate face tangibila.

Pierre Sanner ne contrazice: “Termenul de gastronomie poate fi usor derutant, deoarece a fost asociat pentru foarte mult timp cu “marea bucatarie”. Insa arta de a manca bine si de a bea bine este printre noi. Toti putem manca bine, daca optam pentru paste, insa pregatim un sos special, facut in casa.”

Bucataria franceza nu a fost singura propusa pentru aceasta distinctie. Alaturi de ea, au participat si bucataria mexicana si dieta mediteraneana. Acum, ca gheata a fost sparta si gastronomia franceza este prima reprezentanta a gustului si savorii in Patromoniul imaterial al UNESCO, nu ne ramane decat sa observam evolutiile si recunoasterea altor bucatarii internationale care, pe langa rolul material, imediat si evident, joaca si un rol mult mai important – acela de ambasador al unei culturi.