Dragobetele, ziua iubirii la romani

Pe 24 februarie praznuim aflarea Capului Sf. Ioan Botezatorul. Popular, zilei i se spune Dragobete, sarbatoare dedicata dragostei si fertilitatii, constituirii perechilor, atat pentru pasari, cat si pentru oameni

Regele Irod, la un ospat dat cu ocazia zilei sale de nastere, a fagaduit Salomeei, fiica Irodiadei, sa-i dea capul Sf. Ioan Botezatorul drept rasplata pentru dansul oferit spre veselia oaspetilor. Irod a dat porunca sa i se taie capul Sfantului aflat in temnita si sa-i fie adus pe tipsie. A stat capul sfantului intr-una din camerele palatului pana cand doi monahi l-au descoperit si, in ascuns, l-au adapostit la loc de cinste. In amintirea aflarii capului celui ce a fost Inaintemergator al Domnului, Sfanta noastra Biserica a randuit praznuirea de la 24 februarie.

Dragobetele la romani 

In unele legende, Dragobetele apare ca fiu al Babei Dochia, in altele are calitatea de cumnat al lui Lazarica cel mort din dor de placinte. Este protectorul dragostei si al indragostitilor, un fel de Sf. Valentin autohton. Dragobetele mai este numit si Navalnicul, fecior frumos care ia mintile fetelor, transformat de Maica Domnului n floarea cu acelasi nume. Flacaii si mandrele, in straie de sarbatoare, chiuind si zbenguindu-se, culeg din padure primele flori de sub zapada: ghiocei, branduse, micsunele, albastrele. La pranz, tinerii coboara in goana spre sat, fiecare flacau fugarindu-si aleasa pe care, daca o prind, o pot saruta in vazul lumii. Sarutul pecetluieste logodna pe timp de un an, pentru a proba trainicia sentimentelor.

Denumiri populare: Santion de primavara; Ioan Dragobete; Dragobetele; Dragostitele; Dragobetele, cap de primavara; Logodna pasarilor; Intaia si a doua Aflare a Capului Mergatorului Inainte si Botezatorului Ioan.

Pentru buna randuiala a vietii si a treburilor casei

Tinerii satului au credinta ca in aceasta zi trebuie sa glumeasca, sa respecte sarbatoarea, pentru a fi indragostiti tot restul anului. In ziua aceasta se imbratisau si se sarutau, isi jurau ca nu se vor supara si minti si ca se vor ajuta la nevoie. In Gorj, la Dragobete, este obiceiul infratirii. O femeie numai mana sa o puna pe un barbat strain si va fi dragastoasa tot timpul anului. Se tine pentru un trai armonios in familie. Traditia spune ca barbatii nu trebuie sa le supere pe femei, intrucat vor avea necazuri. Pasarile aduna materiale pentru a-si face cuib. Clostile se intorc la cuib, incep a cloci, iar vitele se intorc de la iesle, nu mai mananca asa de mult.

Aparator de primejdii si durere 

Orice lucru inceput in aceasta zi merge cu spor. In aceasta zi nu se lucreaza, fiind rau de lovituri, friguri si pocnituri. Nu se tese, nu se carpeste, nu se lucreaza la camp; se face numai curatenie generala in casa, pentru ca tot ce va urma sa fie cu spor. Din zapada netopita, fetele si nevestele tinere isi faceau rezerve de apa cu care se spalau la anumite sarbatori de peste an. Celui care lucreaza in aceasta zi ii mananca pasarile semanaturile. Fetele fac martisor cu o para (banut) de argint. Dragobetele fereste de arsuri. Se tine ca e rau de lupi. De la Dragobete cap de primavara se aprinde in toate zilele prin case radacina de iarba-mare, pe care o vand tigancile in siruri, si tin pana dupa mucenici. La Dragobete tarancile, ca sa nu le arda soarele copiii, le leaga de gat un sinorel (snur) din arnici rosu impletit cu bumbac alb. Multe femei care n-au respectat ziua au ramas vaduve. In unele sate se scotea din pamant radacina de spanz, cu multiple utilizari tamaduitoare.

Magie *Babele fac vraji de dragoste femeilor tinere

Starea timpului 

* De nu va fi bruma pana la taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul, nici nu va fi curand

* La Dragobete, iese ursul din barlog si, de-si va vedea umbra, intra iarasi in culcus, ca va mai fi ger

* Daca de Dragobete ploua, primavara e devreme

* Altii cred ca daca intaia si a doua zi a aflarii capului Sf. Ioan vor fi ploioase primavara va fi frumoasa.

Please Post Your Comments & Reviews

Your email address will not be published. Required fields are marked *