In 25 decembrie, praznuim Nasterea Domnului – Craciunul, iar in 27 decembrie, il pomenim pe Sf. Ap. Intaiul Mucenic si Arhidiacon Stefan.
Craciunul este una dintre cele mai importante sarbatori religioase ale crestinatatii, este sarbatoarea Nasterii Domnului, prilej de bucurie, pace si liniste spirituala, o zi n care daruim si primim iubire si caldura sufleteasca.
Steaua sus rasare, ca o taina mare
Se spune ca Fecioara Maria, cnd trebuia sa nasca pe fiul lui Dumnezeu, umbla, nsotita de dreptul Iosif, din casa in casa, rugandu-i pe oameni sa-i ofere adapost. Ajungnd la casa unui anume Craciun, este adapostita de sotia acestuia in grajd, unde, dupa cum fusese vestita de Dumnezeu prin Sf. Arhanghel Gavriil, Sf. Fecioara Maria, cea i”umbrita de Duhul Sfanti”, naste in ieslea din Bethleem pe Iisus Hristos, Mantuitorul lumii. Steaua vesteste din ceruri nasterea Lui, ingerii si pastorii se bucura laolalta, iar cei trei Magi vin sa-L marturiseasca si sa I se inchine, aducandu-i in dar aur, smirna si tamaie.
Doamne, nu le socoti lor pacatul acesta!
Sfantul Stefan este primul care a vestit si a marturisit credinta in Hristos. Lovit cu pietre pentru credinta sa, Stefan cade intr-un sant adanc, incearca sa se ridice, dar multimea nu-i ingaduie. Un bolovan aruncat cu putere il loveste in piept. Incearca in zadar sa se ridice. Cu bratele intinse si privirile atintite spre cer, sub ploaia de pietre care avea sa-l ucida, ingenuncheaza strigand: Doamne, nu le socoti lor pacatul acesta!. Sacrificiul lui a dat rod. Un tanar care pazea hainele celor ce aruncau cu pietre a fost tulburat de moartea mucenicului. Dupa intalnirea cu Hristos pe drumul Damascului, tanarul, pe nume Saul, l-a urmat si a devenit apoi Apostolul Pavel.
Traditii. Obiceiuri. Superstitii
Se spune ca n noaptea de Craciun se deschide cerul, dar nu-l vad decat cei buni. E bine ca in aceasta zi sa se manance peste. In Ajun, oamenii isi strang din sat ce-au dat imprumut, ca sa le gaseasca sarbatoarea pe toate in gospodarie. Gainilor li se da sa manance din ciur sau sita, sa faca oua multe. Se matura casa, dar gunoiul nu se scoate afara, sa nu aiba gospodarii paguba la vite si sa nu le iasa norocul din casa. Satenii se duceau la biserica in prima zi de Craciun. In drum spre casa, oamenii se salutau: Hristos s-a nascut!. Ciobanii pun sub prag un drob de sare, pe care il vor da oilor sa-l manance pe 22 aprilie. Femeile ascund fusele, ca sa nu vada sarpe peste an. In zori, gospodarii atingeau toate uneltele din ograda, sa le foloseasca sanatosi si cu spor tot anul.
Magie
Fetele faceau vraji: dupa ce se spalau, puneau pieptanul si sapunul sub capatai, sa-si viseze ursitul: asezau sub fereastra felurite bucate, sa vina si sa manance din ele si astfel sa-l vada la chip. Contra deochiului si farmecelor, in cele patru colturi ale mesei se puneau usturoi si mac.
Pomenirea mortilor
Pe masa din Ajunul Craciunului se pune hrana pentru morti: turte muiate in sirop de zahar si presarate cu nuca pisata, grau fiert cu miere, prune fierte, bob batut. O parte din colaci se fac pentru a asigura schimbul de daruri. Uneori, colacii se dau impreuna cu carne de porc si o sticla de bautura. In unele zone, acestea se dau de pomana in dimineata Craciunului.
Colinde si cantece de stea
Nasterea Mantuitorului este vestita prin obiceiul copiilor de a merge, in seara de Ajun, cu colindatul. Merg din casa in casa si primesc, intr-o traistuta: mere, nuci, alune, covrigi, portocale si banuti. Intre Craciun si Boboteaza, copiii umbla cu steaua. Facuta din lemn, partea centrala a stelei – vacalia – este rotunda, impodobita cu hartie colorata, crengute de brad si vasc. Vacalia are si un clopotel, iar jos batul lung pe care e purtata. Pe ea sunt lipite fotografii cu Nasterea Domnului in iesle. * La casele indoliate nu se colinda. * In afara de colinde, tinerii trec pe la case cu Capra, cu Ursul si alte animale.