Ginkgo este una dintre cele mai vechi specii de copaci din lume, folosita pe scara larga de vracii chinezi timp de secole. Leacurile fabricate din frunzele si semintele de ginkgo erau folosite pentru a imbunatati memoria si circulatia sangvina. Tocmai pretuirea si popularitatea de care s-a bucurat sunt cele care au salvat aceasta specie de la disparitie.
De fapt, pentru o lunga perioada de timp, s-a crezut ca aceasta specie a disparut, insa in prezent stim ca mai cresc in doua zone restranse din estul Chinei. Datorita uniformitatii genetice, cercetatorii au elaborat teoria conform careia aceste zone au fost plantate de catre calugarii chinezi si ingrjite de aceste comunitati pentru mai bine de o mie de ani.
In prezent, tratamentele naturiste cu extracte de ginkgo biloba se folosesc pentru imbunatatirea functiei cognitive, prevenirea Alzheimerului, a pierderilor de memorie asociate cu inaintarea in varsta, a degenerarii musculare, a disfunctiilor sexuale sau pentru imbunatatirea circulatiei sangvine.
Toate acestea se bazeaza pe o experienta veche de mii de ani, ce isi are radacina in medicina traditionala chinezeasca. Desigur, Ginkgo biloba nu este singurul exemplu de acest fel: obisnuim sa avem mai multa incredere in leacurile buncii decat in medicina moderna, in ciuda faptului ca eficacitatea multor leacuri “babesti” nu a fost niciodata dovedita stiintific.
De curand, in Journal of the American Medical Association a fost publicat un articol care pune la indoiala proprietatile curative pentru care Ginkgo biloba este recunoscuta utilizata in prezent. Conform articolului, suplimentele alimentare pe baza de Ginkgo nu par sa imbunatateasca memoria si nici sa incetineasca rata declinului cognitiv la oamenii in varsta.
Studiul intreprins de o echipa de neurologi din cadrul Universitatii Yale a urmarit evolutia a 3019 subiecti, cu varste intre 72 si 96 de ani. Acestia au fost impartiti in doua tabere: o parte din ei au primit 120 mg de Ginkgo biloba zilnic, in vreme ce cealalta tabara a primit un placebo. Rezultatele? Nu a existat nicio schimbare la nivelul functiei cognitive, nu s-au micsorat riscurile dezvoltarii dementei si nu s-a inregistrat intarzierea declinului memoriei, care vine odata cu varsta.
Produsele care deriva din Ginkgo biloba fac parte din categoria celor mai bine vandute suplimente alimentare la nivel international, asociate intotdeauna cu efectele pozitive asupra memoriei, puterii de concentrare si circulatiei sangvine. Faptul ca studii numeroase nu au inregistrat nicio imbunatatire la pacientii aflati sub supraveghere, a reprezentat o lovitura pentru aceasta intreaga industrie. Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, aflam ca Ginkgo biloba are chiar si contraindicatii in cazul persoanelor care sufera de epilepsie. Se pare ca planta nu numai ca accentueaza simptomele bolii, dar tinde chiar sa anuleze efectul medicatiei prescrise in astfel de cazuri.
Cazul Ginkgo biloba nu este singular. In 2004, circa 100 de decese in Statele Unite au fost puse in legatura cu ingerarea sub diverse formule a unui alt compus derivat din plante: efedrina.
Efedrina este un compus activ prezent in cateva specii de plante, printre care si Ma Huang sau Sida Cordifolia, folosite de sute de ani in medicina traditionala chinezeasca. Compusul, folosit in diverse formule si combinatii, era utilizat de milioane de consumatori pentru tratarea unor probleme variate: de la o simpla raceala, pana la astm si obezitate.
Dupa ce utilizarea acestui compus a fost pus in legatura cu peste 100 de decese si cu efecte secundare periculoase care variau de la insomnie pana la atac de cord, comercializarea ei a devenit supravegheata strict.