Futurologii si-au pus intrebarea in ce masura influenteaza asa-zisul destin componenta genetica a unui om nascut din anume parinti intr-o anume zona
Nu este nevoie sa dam multe exemple pentru a intelege notiunea de destin. Din punct de vedere stiintific, destinul uman nu este altceva decat capacitatea individuala de a descoperi propriile calitati si de a-ti cunoaste defectele, aspect care poate determina alegerea unui anume “drumi in viata”. Aceasta depinde atat de genetica, cat si de experientele prin care trecem, experiente din care fiecare isi fixeaza o anumita atitudine fata de unele realitati.
Genetica si starea de sanatate
Ar fi naiv sa mai credem, in mileniul trei, ca destinul nostru nu este intr-o oarecare masura dictat si de genele pe care le mostenim de la parinti ori chiar de la stramosii din epoca de piatra. Studiille efectuate de canadieni au dovedit ca 20% din deciziile importante pe care le luam in viata sunt dictate de gene. Cercetari recente de psiho-antropologie au demonstrat ca peste 30% din populatia Europei si continentului nord-american prezinta afectiuni sau boli cu caracter ereditar. De exemplu, incidenta crescuta a miopiei ii orienteaza pe 15% din oameni spre alte profesii decat cele pe care si le-ar fi dorit, dar pentru care se cere perfectiunea analizatorului vizual. Alte predispozitii genetice la anumite boli pot impiedica decizia de a avea copii, ceea ce schimba radical destinul.
Genele tipologiei constitutionale
Atat inaltimea, cat si proportiile corpului ori culoarea ochilor si a tenului, ca si alte aspecte legate de exterior sunt dictate in proportie de 80% de genetica. Aspectul fizic ne poate permite sa alegem anumite profesii si sa fim compatibili cu anumiti parteneri de viata. Un factor decisiv este insa cel legat de metabolismul fiecarei constitutii corporale, care se reflecta indirect si in planul constient al comportamentului decizional.
Tipologia neuro-psihologica
Atat temperamentul, cat si unele elemente care conduc la configurarea de aspecte caracteriale depind, in mare masura, de tipul de combinatii genetice, specifice fiecarui individ, ce se reflecta direct in capacitatea de a invata anumite lucruri si a configura comportamentul decizional. Pe de alta parte, viteza de reactie reflexa la stimuli, ca si cea de gandire depind de genetica fiecaruia, aspect ce poate influenta si aptitudinile fizice, si pe cele ale ratiunii, impingandu-ne selectiv catre anume profesii si chiar direct catre anumiti parteneri de viata. De asemenea, capacitatea de implicare afectiva a omului este dictata in mare masura tot de mostenirea genetica, iar aceasta este cea mai importanta in luarea unor decizii care ii pot schimba radical viata. Anumite tendinte, cum ar fi cea de dominanta, mostenita genetic, ne obliga sa luam anumite decizii de viata, in timp ce predominarea capacitatii de manifestare a instinctului agresiv si sexual ne pot “obligai sa luam unele hotarari chiar impotriva firii noastre.
Influenta societatii
Studiile de ecologie umana efectuate de antropologii americani considera ca legile sociale si mai ales cele morale pot modifica ceea ce numim destin in proportie de numai 30%. Convietuirea individului intr-un anume sector social il obliga, inevitabil, la un anume tip de gandire si de luare a unor decizii, chiar si in cazul in care acesta ar refuza in mod voit integrarea in respectiva societate. Pe de alta parte, si refuzul adaptarii este un act dictat, intr-o anume proportie, tot de acea societate, mai ales de contactul direct intre indivizi. Altfel spus, indiferent de genetica si de personalitatea noastra, vrand-nevrand, suntem influentati in proportie de 30% de societatea in care traim.
Mediul fizic si ambiental
Dar nu trebuie ignorat nici mediul fizic, natural si artificial in care traim. Cercetarile de antropologie ecologica arata ca, in proportie de 10%, capacitatea decizionala poate fi modificata de zona geo-climatica in care traim, dar si de alte aspecte ale mediului, inclusiv decorul, ambientul localitatii sau al casei in care locuim. Astfel, acelasi om, obligat sa traiasca intr-un sat de munte si apoi intr-un oras supraaglomerat, va avea, in fiecare dintre cazuri, alte criterii de a lua decizii legate de viata sa. Acest lucru se poate manifesta chiar la scurt timp dupa o schimbare minora a decorului ambiental, fenomen demonstrat prin studii pe gemeni identici.
Cine decide?
Asa cum reiese din studiile antropologilor canadieni, majoritatea oamenilor pot fi stapani pe propria soarta in proportie de aproximativ 40%. Intrebarea este daca in aceasta limita noi luam sau nu deciziile cele mai bune, comparativ cu situatia in care am lasa pe altii sa decida pentru noi. Cel mai intelept este sa stim sa distingem intre situatiile in care putem lua o decizie mai buna singuri si cea in care este bine sa tinem cont de cineva care are mai multe informatii si experienta legate de o situatie critica.
De ce trebuie sa tinem cont cand luam decizii foarte importante:
1. Inceaca sa afli cat mai multe lucruri despre situatia care implica o decizie din partea ta. Ia intotdeauna in calcul detaliile, care pot fi foarte importante, si verifica-le.
2. Nu lua o decizie importanta pana nu verifici de 3-4 ori toate informatiile pe care le ai despre o anume situatie. Verificarea trebuie facuta prin folosirea mai multor metode de a te convinge despre realitatea asupra careia vrei sa decizi.
3. Cand trebuie sa iei o decizie, lasa la o parte aspectul pur afectiv. Judeca totul la rece si fii atent la aspectele logice. Reanalizeaza aceeasi situatie in trei momente diferite din zi, singur, in liniste.
4. Daca este vorba despre o decizie importanta pe care trebuie s-o iei foarte urgent, ai foarte mare grija la absolut toate amanuntele si pune aceeasi intrebare de mai multe ori in feluri diferite, acolo unde observi ca pare sa fie ceva in neregula din punctul tau de vedere.
5. Inainte de a lua o decizie importanta, evita excesul de cafea, tutun sau medicamente, fara a mai vorbi de alcool.